Ce este și cum arată un proces verbal?

Nesocotirea regulilor de circulație pe drumurile publice de către bicicliști poate conduce la sancționarea acestora.

În momentul în care autoritățile competente ale statului au luat la cunoștință de săvârșirea unei contravenții și își propun sancționarea unei persoane, vor proceda la întocmirea unui proces-verbal.

Procesul-verbal arată astfel

Ce este procesul verbal?

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este actul prin care se descrie fapta calificată a fi contravenție și prin care se aplică sancțiunea corespunzătoare.

Regulile generale aplicabile în materia contravențiilor sunt prevăzute în OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Separat de acest act normativ, în anumite domenii, există dispoziții legale speciale aplicabile contravențiilor, cuprinse în alte acte normative. În cazul circulației pe drumurile publice, acest act normativ este O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Ce e important?

Esențial de știut este faptul că doar un act normativ prevede ce fapte constituie contravenții și care sunt sancțiunile care se pot aplica, iar în cadrul procesului-verbal de constatare și sancționare trebuie indicat în mod clar atât textul de lege care califică o faptă concretă ca fiind contravenție, cât și textul de lege care sancționează fapta respectivă.

Ce fac dacă nu sunt de acord cu procesul verbal?

Procesul-verbal, odată întocmit, se bucură de două prezumții: cea de legalitate și cea de temeinicie.

Prezumția de legalitate se referă la faptul că procesul-verbal este considerat a fi întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.

Prezumția de temeinicie se traduce în faptul că aspectele constatate în cadrul procesului-verbal sunt presupuse a fi în concordanță cu adevărul obiectiv.

Pentru a combate aceste prezumții și a obține exonerarea de la sancțiunile aplicate, contravenientul trebuie să atace procesul-verbal în fața instanței de judecată prin formularea unei plângeri contravenționale.

Plangerea contraventională

Plângerea contravențională este de fapt o cerere de chemare în judecată, al cărei obiect îl formează procesul-verbal. Ca și în cazul oricărei cereri de chemare în judecată, aveți libertatea să apelați la ajutorul unui avocat pentru formularea plângerii sau puteți să o întocmiți singur. În situația în care alegeți această din urmă variantă, vă oferim în cele ce urmează câteva informații care să vă ajute să vă minimizați efotul de documentare și să vă maximizați șansele de câștig.

Cum formulez contestația?

Pentru a putea răspunde  în mod complet acestei întrebări, trebuie să aveți în vedere câteva aspecte:

Există un termen în care plângerea trebuie formulată și depusă?

Pentru a putea avea câștig de cauză cu o plângere contravențională, aceasta trebuie formulată și depusă la instanța judecătorească competentă în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de contravenție.

Cele 15 zile se calculează pe zile libere, ceea ce însemnă că prima zi din termen și cea în care se împlinește termenul nu intră în calcul.

Exemplu: vi se întocmește procesul-verbal în data de 02.03.2021. Această zi nu intră în calculul termenului. Dacă veți număra 15 zile începând cu ziua următoare, 03.03.2021, veți obține data de 17.03.2021. Nici aceasta nu intră în calculul termenului de 15 zile, termenul urmând a se împlini în data de 18.03.2021, aceasta fiind ultima zi în care mai puteți depune plângerea. Dacă data împlinirii termenului ar fi fost o zi nelucrătoare(sâmbătă, duminică, sărbătoare legală), termenul s-ar fi împlinit la sfârșitul primei zile lucrătoare care urma.

Dacă depuneți plângerea după împlinirea termenului, ea va fi respinsă ca fiind tardiv formulată fără să se analizeze de către instanța de judecată în ce măsură argumentele dumneavoastră, invocate în cuprinsul plângerii, sunt sau nu fondate.

Dacă depuneți plângerea contravențională prin poștă, ea va fi considerată a fi formulată în termen dacă plicul care o conține a fost depus la oficiul poștal cu respectarea termenului de 15 zile.

Atenție! Este recomandabil ca în situația în care depuneți plângerea prin poștă, să o faceți prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire pentru a avea dovada datei la care plicul a fost depus la oficiul poștal. Păstrați atât factura și chitanța întocmită la predarea plicului la oficiul poștal, cât și confirmarea de primire pe care o veți recepționa la adresa expeditorului, menționată în cuprinsul acesteia.

Există o instanță de judecată care este competentă să vă soluționeze plângerea?

Plângerea contravențională nu poate fi soluționată în mod legal de orice instanță judecătorească, dispozițiile legale stabilind în mod clar cărei instanțe de judecată trebuie să vă adresați.

În cazul contravențiilor săvârșite de bicicliști la regimul circulației pe drumurile publice, OUG 195/2002 stabilește în art. 118 alin. (1) faptul că plângerea contravențională va fi depusă la instanța de judecată în a cărei rază de competență a fost săvârșită fapta.

În situația unei contravenții care a fost săvârșită pe raza unei localități care nu are judecătorie, pentru a putea determina care este judecătoria căreia trebuie să vă adresați, puteți să accesați următorul link, care vă va ajuta să identificați judecătoria competentă teritorial http://portal.just.ro/SitePages/circumscriptii.aspx;
Dacă, din varii motive, ați introdus plângerea la o instanță necompententă (de exemplu: la Tribunal în loc de judecătorie sau la judecătoria din altă localitate față de cea arondată locului unde a fost săvârșită fapta), instanța în cauză își va declina competența printr-o hotărâre judecătorească. În mod concret, asta înseamnă că instanța va trimite plângerea dumneavoastră la instanța competentă potrivit legii să o soluționeze.

Există un anumit conținut pe care trebuie să îl aibă plângerea contravențională

  • În primul rând, va trebui să indicați, în baza precizărilor de la punctul anterior, cărei judecătorii îi adresați plângerea contravențională.
  • Apoi, va trebui să indicați următoarele date de identitate: nume, prenume, adresa de domiciliu, codul numeric personal și, eventual, adresă de e-mail și număr de telefon.



Atenție! Dacă adresa de domiciliu din cartea de identitate diferă de cea la care locuiți efectiv, este indicat să precizați că în fapt locuiți la altă adresă, unde solicitați a vă fi comunicate actele de procedură (adrese, citații, hotărâri din partea instanței de judecată).
În ultima perioadă, instanțele din România oferă posibilitatea să primiți actele de procedură prin e-mail, cu condiția de a vă furniza adresa de căsuță poștală și numărul de telefon mobil odată cu datele de identificare.

Dacă ați procedat în acest mod, după înregistrarea plângerii veți primi un e-mail în baza căruia se va proceda la o verificare asupra faptului că datele furnizate în plângere sunt corecte și vă aparțin, iar ulterior veți primi acces în dosarul electronic al cauzei.

  • După ce vă indicați datele, va trebui să indicați care este obiectul cererii pe care o adresați instanței, respectiv faptul că formulați plângere contravențională împotriva procesului verbal identificat prin serie, număr și dată de întocmire, cu precizarea autorității emitente și a sediului acesteia.

Autoritatea emitentă este cea înscrisă în colțul din stânga sus procesului-verbal, iar sediul acesteia se poate afla printr-o simplă căutare pe internet, în măsura în care nu este cunoscut.


Ulterior, veți arăta ce înțelegeți să solicitați instanței de judecată.

Ce pot solicita prin contestație?

De regulă, în plângerile contravenționale au două capete de cerere distincte:

  1. anularea procesului-verbal sau reducerea sancțiunii aplicate;
  2. restituirea cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În ceea ce privește posibilitatea de reducere a sancțiunii aplicate, vă sfătuim să urmați această cale dacă ați săvârșit fapta reținută în sarcina dumneavoastră, însă apreciați că ați fost sancționat printr-o amendă excesivă.

În acest caz, este important să știți că sancțiunile contravenționale pot fi aplicate de către agentul constatator între anumite limite minime și maxime, prevăzute de textul lege. Când alege sancțiunea, agentul constatator trebuie să se asigure că ea este proporțională cu gravitatea faptei pe care ați săvârșit-o. Pentru a contracara aprecierea strict subiectivă a agentului cu privire la cuantumul sancțiunii, legea prevede anumite elemente în funcție de care agentul constatator trebuie să se ghideze. Conform art. 21 alin. (3) din OG 2/2001, aceste elemente sunt: împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului.

Spre exemplu: Să presupunem că ați fost surprins în timp ce ați circulat cu bicicleta pe trotuar, fără ca acesta să fie prevăzut cu pistă specială de biciclete. Fapta s-a petrecut pe o stradă care nu este circulată intens de către pietoni la ora respectivă, nu ați circulat cu o viteză care să nu vă permită să opriți în siguranță în situația în care pe traiectoria dumneavoastră s-ar fi interpus un pieton și nu există alte motive pentru a fi sancționat contravențional.

În conformitate cu prevederile art. 100 alin (1) pct 14 din OUG 195/2002, o asemenea faptă atrage sancționarea dumneavoastră, în baza art. 98 alin. (4) lit. b, cu 4 sau 5 puncte amendă.

Valoarea punctului de amendă la nivelul anului 2021 este 145 lei.

Prin urmare, agentul care întocmește procesul-verbal, poată să aleagă dacă vă sancționează cu 580 de lei sau 725 lei.

Să presupunem că agentul a decis să vă aplice amenda de 725 lei.

Având în vedere că ați săvârșit fapta reținută în sarcina dumneavoastră, în măsura în care procesul-verbal conține toate elementele obligatorii menționate mai sus, nu veți putea să obțineți anularea lui. Aveți însă deschisă calea plângerii contravenționale pentru reducerea sancțiunii care, având în vedere circumstanțele în care fapta a fost săvârșită, poate fi apreciată ca fiind excesivă.

Desigur, va trebui să produceți dovezi în sensul că trotuarul nu era circulat la ora respectivă și că nu aveați viteză. Puteți să dovediți aceste aspecte prin audierea unui martor în cadrul procesului.

Atenție! Trebuie să aveți în vedere că orice susținere a dumneavoastră din plângerea contravențională, menită să ducă la anularea procesului verbal sau reducerea sancțiunii, trebuie să fie dovedită prin probe în fața instanței. Simpla formulare și depunere a plângerii contravenționale, fără a dovedi susținerile dumneavoastră nu vor conduce la rezultatul pe care îl urmăriți.

Ce trebuie să știu legat de cheltuielile de judecată?

Cât privește restituirea cheltuielilor de judecată¸acest capăt de cerere are în vedere restituirea cheltuielilor pe care purtarea procesului vi le ocazionează: taxa judiciară de timbru, onorariul avocatului, al expertului desemnat în cauză să întocmească un raport pentru a dovedi anumite aspecte, sumele cuvenite martorilor pentru deplasarea în fața instanței, cheltuieli de transport (dacă plângerea se judecă la o altă instanță față de cea în a cărei rază locuiți), precum și alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului.

În măsura în care se va admite solicitarea dumneavoastră de anulare a procesului-verbal sau de reducere a sancțiunii, se va admite și acest capăt de cerere

Atenție! Pentru a putea obține restituire cheltuielilor de judecată, va trebui să faceți dovada acestora prin depunerea documentelor doveditoare la dosarul cauzei.

De ce este importantă motivarea?

  • Următorul pas în redactarea plângerii contravenționale este motivarea demersului pe care îl promovați.

Motivarea, în cadrul unui proces, implică două aspecte diferite: motivarea în fapt și motivarea în drept.

Motivarea plângerii contravenționale înseamnă că va trebui să faceți o descriere a ceea ce s-a întâmplat, indicând astfel instanței circumstanțele în care ați fost sancționat contravențional.

Începeți prin indicarea datei, a locului în care v-ați aflat și cu descrierea acțiunii sau omisiunii care a condus la încheierea procesului verbal.

Mai departe, va trebui să precizați de ce apreciați că procesul verbal ar trebui anulat sau de ce ar trebui să beneficiați de reducerea sancțiunii care v-a fost aplicată. În această secțiune este recomandabil să faceți referiri și la dispozițiile legale incidente, care reglementează situația de fapt descrisă de dumneavoastră.

Exemplu: Dacă solicitați anularea procesului – verbal pe motiv că nu cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de lege, veți indica nerespectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.

Atenție! Instanța de judecată sesizată cu o plângere contravențională, indiferent de motivele indicate de dumneavoastră, va verifica din oficiu dacă procesul-verbal conține aceste mențiuni. Dacă nu le conține, va anula procesul-verbal pe acest motiv, indiferent dacă ați avut sau nu alte argumente în baza cărora ați cerut anularea.

Dacă solicitați anulare procesului-verbal pe motiv că sancțiunea este excesivă, va trebui să indicați textul care sancționează fapta săvârșită (este înscris în procesul-verbal, la o rubrică dedicată), precum și dispozițiile care fac referire la individualizarea sancțiunii aplicate – art. 21 alin. (3) din OG 2/2001.

Separat de această corelare între starea de fapt și normele de drept incidente, la finalul plângerii, într-o secțiune distinctă, va trebui să indicați textele de lege incidente în speță. În această secțiune veți indica, în primul rând dispozițiile art. 118 alin. (1) din OUG 195/2002, care reglementează plângerea contravențională, precum și celelalte dispoziții legale la care ați făcut referire în motivarea în fapt.

Atenție! Aveți libertatea de vă prezenta în fața instanței în cursul procesului în care se judecă cererea dumneavoastră sau nu. Este recomandabil să mergeți la fiecare termen de judecată mai ales dacă în proces se vor audia martori, pentru a le putea adresa întrebări.

Dacă nu doriți să participați, solicitați judecarea plângerii contravenționale în lipsa dumneavoastră, în baza art. 223 alin. (3) din Codul de Procedură Civilă. Dacă nu veți menționa că solicitați judecarea în lipsă și nu veți indica acest articol de lege, iar dumneavoastră nu vă prezentați și nici din partea autorității din care face parte agentul constatator nu se prezintă nimeni, instanța va suspenda judecarea procesului.

De ce sunt importante probele?

  • Un pas foarte important în redactarea plângerii contravenționale este indicarea probelor de care înțelegeți să vă folosiți pentru a vă dovedi afirmațiile.

Așa cum am menționat mai sus, simplul fapt că formulați plângerea, nu este suficient pentru a convinge instanța de judecată asupra afirmațiilor dumneavoastră, astfel încât să vă admită demersul

Pentru a obține acest rezultat, va trebui să precizați probele pe care înțelegeți să le folosiți încă de când formulați plângerea.

Poate fi vorba de înscrisuri, poze de la locul faptei, filmări, declarațiile unui/unor martor/I, expertiza într-o anumită specialitate, etc.

Dacă solicitați proba cu martori, va trebui să indicați numele și prenumele acestora, adresa la care să fie citați și ce împrejurări cunosc aceștia.

În funcție de situația concretă, se pot propune și alte probe, singura condiție fiind ca proba să fie permisă de dispozițiile legii . Codul de procedură civilă reglementează probele pe care le puteți folosi.

  • Ultimul pas este semnarea plângerii contravenționale de către dumneavoastră.

Dacă omiteți această formalitate, instanța vă va pune în vedere să vă prezentați în fața acesteia pentru a vă semna plângerea.

Alte formalități pe care trebuie să le aveți în vedere:

Pentru a se judeca o plângere contravențională de către instanță, se plătește o taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei. Aceasta se poate achita la oficiul poștal din localitatea dumneavoastră de domiciliu, în baza prezentării cărții dumneavoastră de identitate. Poate fi achitată și prin mandat poștal în situația în care locuiți în fapt în altă parte față de localitatea de domiciliu.

Chitanța care atestă plata taxei judiciare de timbru se depune la dosarul cauzei în original, fie odată cu plângerea, fie ulterior. 

Dacă nu o depuneți odată cu plângere, instanța de judecată vă va pune în vedere, printr-o adresă, să achitați taxa și să depuneți dovada la dosar în termen de 10 zile de la primirea adresei.

Nerespectarea acestei obligații duce la anularea plângerii contravenționale.

Plângerea contravențională va fi însoțită de o copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, de o copie după cartea dumneavostră de identitate, precum și de copii de pe înscrisurile de care înțelegeți să vă folosiți pentru a dovedi susținerile.

Toate documentele: plângere, copie proces-verbal, copie C.I. înscrisuri – se depun în două exemplare, unul pentru instanța de judecată, iar celălalt pentru a fi comunicat autorității din care face partea agentul constatator.

Această regulă este valabilă pentru orice înscris depus la dosar, mai puțin pentru taxa judiciară de timbru.

Toate înscrisurile care nu sunt depuse în original trebuie să poarte mențiunea “conform cu originalul” pe fiecare pagină, însoțită de semnătura dumneavoastră.

Ideal este să întocmiți și pentru dumneavoastră un dosar, care să conțină toate înscrisurile înaintate instanței.

Ce se întâmplă după ce depun contestația?

După depunerea plângerii contravenționale, instanța va face o verificare a dosarului și, în anumite situații, vă poate comunica necesitatea de a mai depune diferite documente la dosar, oferindu-vă un termen în care să dați curs solicitării și indicând sancțiunea care intervine în caz de neconformare.

Dacă în urma analizei, instanța apreciază că ați depus tot ce era necesar, va comunica plângerea dumneavoastră către autoritatea din care face parte agentul constatator, punându-i în vedere să formuleze întâmpinare în termen de 25 de zile.

Întâmpinarea este actul prin care autoritatea se va apăra în fața susținerilor dumneavoastră și va propune probele pe care le solicită pentru a-și dovedi susținerile.

Întâmpinarea, împreună cu actele depuse, vi se vor comunica.

Dumneavoastră aveți facultatea de a răspunde sau nu, în scris, aspectelor din întâmpinare prin formularea unui răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la primirea documentelor.

Ulterior, se va fixa primul termen de judecată în dosar.

După finalizarea procesului, vi se va comunica o sentință de către instanța de judecată.

Dacă sunteți nemulțumit de soluția instanței, veți putea să faceți apel în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinței primei instanțe.

Cererea de apel se va depune la judecătoria a cărei hotărâre o atacați, însoțită de o taxă judiciară de 10 lei.

Cererea de apel poate să nu fie motivată, dumneavoastră având posibilitatea să vă susțineți motivele de apel oral în fața instanței care va judeca calea de atac.

Pentru a ilustra mai bine situațiile descrise, vom prezenta un model de plângere contravențională și vă punem la dispoziție un formular în care trebuie să completați doar datele aferente situației dumneavoastră.

Mult success!